Profesorul nostru de filosofie nu scăpa nicio ocazie de a ataca Biblia. Într-o zi, după curs, l-am întrebat: „Nu credeți că acordați prea multă importanță Bibliei? De ce nu o lăsați în pace?“. El a răspuns: „Da, ai dreptate, dar poate că fac asta pentru că ea nu mă lasă pe mine în pace“.

Biblia spune despre un împărat care a poruncit să-i fie citite cuvintele pe care Dumnezeu i le dictase profetului Ieremia (Ieremia 36). Erau avertismente solemne din partea lui Dumnezeu, care l-au făcut să nu se simtă confortabil. Dacă dorea să evite judecățile anunțate, el trebuia să-și schimbe căile, să se pocăiască, ceea ce lui nu-i convenea. Astfel, fără a aștepta să se încheie lectura, el a aruncat în foc sulul cu scrierea. Nu aceea era calea de a avea pace. Ieremia a scris din nou toate cuvintele lui Dumnezeu, pe un alt sul. Cât despre judecățile pe care le anunțase, ele s-au împlinit.

Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu, al unui Dumnezeu care ne iubește. De aceea El ne avertizează și ne invită să ne schimbăm atitudinea față de El. Poate că avertismentele Lui nu ne dau pace și sunt în conflict cu tendințele noastre rele. Dar, nu este oare Biblia adevărată? Vocea ei avertizează lăuntrul nostru și ne atinge conștiința. Nu-ți astupa urechile înaintea chemărilor lui Dumnezeu: El vrea să te salveze!

Citirea Bibliei: Ezra 7.1-18 · Proverbe 7.1-27

Categories: Articole de interes general