Uneori, creșterea din bisericile noastre se face prin crize sfâșietoare, ucigașe de părtășie, care-i frâng inima lui Dumnezeu și lasă în urmă răni permanente, generaționale. Oare numai așa se poate? Cum am putea face altfel în așa fel ca totul să fie un proces natural de creștere continuă?

Iată o încercare de răspuns în acest video. L-am vizionat la recomandarea „doctorilor“ mei români din spitalul zilelor fierbinți ai cochetăriei mele cu limitele de aici și de dincolo ale vieții.

Categories: Articole de interes general