(De la Nelu Gug)

Poemul lui Dan Desliu, intitulat “Balada vremii de murit”, capteaza intreaga rusine si disperare a acelor vremuri comuniste .

“Era o vreme de murit,
ceva ce nu s-a pomenit…
Dar unii se-ndaratniceau
sa dainuiasca in prostie,

Sau poate doar se prefaceau
ca-s inca vii – sau cine stie ?
Un timp sarit din calendar
cu muguri sterpi si rime droaie

Isi  legana peste noroaie
alaiul valetidunar
in zvon de dric si adieri
de flori de ras alaltaieri.

Parea prostesc sa te mai miri
sa-ti faci iluzii – amintiri,
Sa depeni – nimenea crezind
c-a fost altminteri altadata,

Si-o sa mai fie oare cind ?
o primavar’adevarata
Copiii se nasteau batrini,
iubitii se urau in pripa,

Heruvi ciuntiti de o aripa
sedeau la coada saptamini,
pentr’un pachet de “fulgi de ciori”,
Era o vreme – sa tot mori”.

Ținută la sertar și publicată de un prieten în America prin 92.

Cat despre autor … a fost gasit ucis si aruncat in largul Marii Negre in 1992, Sotia lui a ajuns cersetoare si vindea la piatza in Bucuresti tot ce avea ca sa traiasca.

Categories: Articole de interes general