Ceea ce vedem în alții nu este ceea ce sunt ei. Adesea ce sunt ei în exterior este un camuflaj pentru ceea ce sunt în interior. Chiar dacă nu se camuflează, totuși exteriorul este o interfață a sufletului greu de citit.

Ceea ce vedem în alții nu este obiectiv, pentru că noi privim pe alții prin prisma noastră și îi vedem cum suntem noi în general. Privirea e subiectivă.

Ceea ce spun alții despre noi, trebuie luat cu pondere. Vorbele rele îți spun ce trebuie să schimbi, vorbele bune, îți spun că trebuie să te smerești.

Voința ta e suverană. Când cineva te încurajează, dacă nu pui la inimă, nu se va întâmpla nimic, chiar dacă pe moment te simți bine. Când cineva te critică, poți alege să te faci mai bun, chiar dacă pe moment nu îți este bine. Și într-un caz și în altul, omul nu este relevant, poate…