Aproape 20% din românii cu vârsta cuprinsă între 20 de ani şi 64 de ani, adică populaţia-ţintă pe piaţa muncii, trăiau în 2017 în altă ţară din Uniunea Europeană (UE). Este cel mai ridicat procent dintre cele 28 de ţări, potrivit studiului „Raportul asupra inflaţiei“, realizat de Banca Naţională a României (BNR). Ponderea este una importantă, în condiţiile în care media în UE este de 3,8%. Mai exact, următoarele state în clasamentul migraţiei sunt Lituania, Croaţia, Portugalia, Letonia şi Bulgaria – state care înregistrează ponderi cuprinse între 10% şi 15%.

În plus, 17% din românii care au ales să plece sunt persoane cu studii superioare. „În plan structural, se acutizează deficienţele în procesul de ocupare a posturilor disponibile, alimentate, pe de o parte, de dimensiunea emigraţiei (…), iar, pe de altă parte, de inadecvarea sistemului de învăţământ la cerinţele pieţei şi de absenţa măsurilor de integrare a persoanelor inactive“, subliniază specialiştii BNR.

În ceea ce priveşte posturile disponibile, poziţia României s-a deteriorat. Astfel, ţara noastră a ajuns să ocupe locul al doilea (din 43 de state), după Japonia, în ceea ce priveşte dificultăţile cu care se confruntă companiile în procesul de recrutare. Concret, 81% dintre angajatori reclamă astfel de probleme, comparativ cu o medie de 45% la nivelul ţărilor incluse în analiză.

„Capacitatea economiei de a absorbi forţa de muncă a continuat să se ajusteze uşor în sens descendent, rata locurilor de muncă vacante consolidându-şi tendinţa descrescătoare observată de la jumătatea anului 2017“, arată raportul BNR.

Românii din diaspora vor respect

Specialiştii spun că românii aleg să plece acum în străinătate nu doar din considerente pur economice. Astfel, ambiguitatea politică, lipsa unui sistem performant de educaţie sau de sănătate, precum şi lipsa infrastructurii sunt tot atâtea motive pentru care românii aleg calea pribegiei.

„Guvernările au dus la situaţia actuală. Până acum 7-8 ani, nevoile economice îi determinau pe români să plece. Cei care plecau erau extremele: fie cei cu calificări foarte scăzute, fie cei foarte calificaţi – pentru simplu motiv că aptitidinile lor erau valorificate mult mai bine în afară. Deci, aveam o migraţie economică. În ultimi ani, în schimb, ne pleacă şi «middle class». Vorbim acum de o altă motivaţie, alte valori decât cele financiare. Mulţi români pleacă acum pentru tot ceea ce înseamnă ambiguitate politică, pentru un mediu social mai bun, pentru o educaţie mai bună, pentru un sistem de sănătate mai performant – într-un cuvânt, pentru respect. Oamenii caută un stat în care contribuţia lor să fie cu adevărat valorizată şi care să se întoarcă la ei prin servicii de calitate“, a explicat, pentru „Adevărul“, sociologul Gelu Duminică.

O dramă care nu ne interesează

Alţi analişti vorbesc despre eşecul guvernanţilor pe toate planurile – economic, social şi politic, care a dus la situaţia actuală.

„Trăim o dramă care nu ne interesează. Procentul uriaş de cetăţeni care părăsesc ţara este o dramă pentru România modernă. Dovedeşte că am eşuat în domeniul economic, că social stăm prost şi că politic suntem un dezastru. Şi am ajuns la acest procent, dar să nu uităm că exodul va continua în anii care urmează. Fuga din România nu se va opri prea curând şi o să fie şi mai trist peste cinci ani când o să vedem câţi români trăiesc în afara graniţelor României. Şi ca să discutăm şi pragmatic, lipsa a 20% din cetăţeni creează un gol uriaş pe piaţa muncii. Mai devreme sau mai târziu, acest gol va trebui să fie umplut. Rămâne de văzut ce soluţie vom avea şi ce se va întâmpla concret. Dar ne este imposibil să ne gândim la situaţia în care ne găsim pentru că ceea ce face PSD distruge coloana vertebrală a României“, a declarat analistul Dan Ionescu.

„Pentru români, în această fază a dezvoltării societăţii noastre, munca este o valoare emancipativă. Asta înseamnă că oamenii sunt dispuşi să muncească în condiţiile în care munca îi ajută nu să supravieţuiască, ci să se emancipeze. A supravieţui înseamnă a-ţi acoperi cheltuielile, dar emanciparea înseamnă altceva: casă, maşină, concedii în străinătate. Din păcate, veniturile în România pentru munca prestată nu reuşesc să le asigure această emancipare. Prin urmare, pleacă în străinătate, unde obţin aceste lucruri. E o problemă majoră, dar într-o lume globalizată oamenii se compară unii cu ceilalţi şi există o discrepanţă foarte mare între salariile din România şi cele din spaţiul vestic, pentru aceeaşi activitate“, arată şi psihologul Daniel David.

Cum stopăm exodul

Specialiştii mai spun că fenomenul migraţiei va continua, dar soluţia este la guvernanţi. „Trendul va continua, iar apogeul va fi atins peste 3 sau 4 ani. În momentul de faţă, românii plecaţi în străinătate au ajuns la a doua generaţie. Va fi o curbă descendentă în continuare, după care evoluţia va fi în funcţie de ce se întâmplă în ţară. Depinde de guvernanţi. Suntem într-un moment de cotitură demografică, ce pune sub semnul întrebării viitorul României şi modul în care ţara va arăta. Clivajul economic dintre Est şi Vest va continua, la fel şi emigraţia. România ar putea ajunge azilul de bătrâni al Europei. Viitorul demografic al României este extrem de incert. Sunt chestiuni normale într-o ţară în care nu se găsesc răspunsuri din partea politicului sub nicio formă“, a mai spus Gelu Duminică.

Exodul forţei de muncă afectează şi fondurile de pensie

România are un deficit de forţă de muncă de un milion de persoane, după cum a recunoscut recent chiar ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici, lucru care, în opinia analiştilor economici, se răsfrânge puternic asupra economiei României şi în special a fondurilor de pensii publice. „Lucrurile sunt extrem de clare: efectul general al exodului românilor apţi de muncă în alte state membre ale Ununii Europene este scăderea capacităţii de producţie a bunurilor şi serviciilor, adică scăderea PIB-ului potenţial”, a explicat pentru „Adevărul” profesorul de economie Bogdan Glăvan.Acesta a subliniat însă că un alt efect negativ este legat de diminuarea fondurilor destinate plătirii pensiilor actuale.„Cel de-al doilea este legat de sistemul de pensii, care rămâne mai puţin finanţat prin plecarea oamenilor tineri. Situaţia este specifică României, pentru că noi nu avem un sistem voluntar, în care fiecare să cotizeze pentru pensia sa. Noi plătim pentru pensiile virate acum vârstnicilor, iar prin plecarea tinerilor aceste fonduri scad”, a afirmat economistul. În opinia sa, posibilitatea ca PIB-ul pe cap de locuitor să crească în perioada următoare, doar pentru că au rămas în ţară mai puţini oameni apţi de muncă, pentru care marile companii se vor bate, oferindu-le salarii mai mari, este „o mare gogoaşă”. ”Am auzit această teorie. E o mare gogoaşă, pentru că nivelul salariului, indiferent câţi suntem, ţine de capital, de investiţii. În absenţa investiţiilor rămânem cu foamea de specialişti, pe care-i angajăm din afara ţării cu bani mult mai mulţi”, a încheiat Glăvan.

Românii din Diaspora, primiţi cu bastoane şi gaze lacrimogene

Reacţia diasporei faţă de politicieni a venit la mitingul din 10 august, din Piaţa Victoriei. Zecile de mii de români veniţi de peste hotare au apucat să-şi strige nemulţumirile. Au scandat la unison împotriva partidelor de la putere şi au spus hotărât că vor să-şi ia tara înapoi. Autorităţilor au răspuns la aceste doleanţe cu gaze lacrimogene şi bastoane de caucic. Mitingul diasporei a degenerat în violenţe grave, sute de oameni având nevoie de îngrijiri medicale. Din spatele jandarmilor, politicienii şi-au arătat dispreţul faţă de protestatari. „Nu ne provocaţi că venim un milion şi vă călcăm în picioare“, le-a transmis deputatul PSD Cătălin Rădulescu oamenilor care protestau în stradă împotriva Guvernului şi a PSD. Europarlamentarul PSD Maria Grapini, care s-a remarcat doar prin greşelile gramaticale, i-a jignit şi ea grosolan pe românii care au venit din străinătate pentru a protesta în Piaţa Victoriei. „Informăm diasporenii că taxa de prost se plăteşte la sediul USR. Fără certificat de prost nu puteţi participa la miting!“, a fost mesajul pe Facebook distribuit de europarlamentar.