Sunt de ieri la Sacramento, invitat la ordinarea fratelui Cornel Mich ca diacon in biserica Baptista Romana Grace. (Despre asta intr-un post viitor)

Ieri seara, sâmbătă, am participat la o serbare care a reunit participanți din biserici românești de toate denominatiile.  Evenimentul a fost parte din activitatea Casei Romanesti din Sacramento.

Biserica Ortodoxa a fost reprezentata de preotul paroh Alin Garlonța si de colindători îmbrăcați in frumosul port popular românesc. Prezentatoarea si organizatoarea întâlnirii, sora Alina Jar, ne-a pus inimile pe jar și ni le-a alinat cu vocea ei predestinata parca pentru așa ceva.  Ne-am intors parca la izvoarele din patrie. Ramurile si-au adus aminte de rădăcina. După o asemenea seara ai impresia ca Pruncul născut a fost neaparat român. Am avut un Crăciun românesc.

In sala au fost însă mulți americani. Ascultând cântecele lor, Christmas-ul lor in limba engleză, ești înclinat sa spui ca Pruncul născut a fost neaparat american.

Mi-am adus însă aminte de colindele din limba germana, de atmosfera inconfundabila a Crăciunului german si mi-am spus ca Pruncul a venit la Germani.

Sa va mai scriu despre cântecele nașterii din sinagogile evreilor mesianici? … Biblia ne spune ca Pruncul a venit la ei.

Cred ca ne-am putea certa “patriotic” la nesfârșit căutând sa vedem al cui este Pruncul, care Crăciun este cel mai frumos. Important nu este aceasta. Important este cu totul alt lucru.

Important este ca noi suntem ai Lui, ai Pruncului. Romani, americani, germani, evrei si toți ceilalți “din orice neam sau limba” avem privilegiul, cinstea si ocazia sa fim “ai Lui” si prin el “ai lui Dumnezeu”.

Iar cele mai remarcabile cantece la Nașterea Domnului rămân totuși cele ale corului de îngeri din câmpia Betleemului. Textul lor, in același timp o Proclamație, o dorința, un program de misiune, trebuie sa rămână baza bucuriei noastre.

“Slava lui Dumnezeu in locurile preainalte si pace pe pământ între oamenii plăcuți Lui !”

Categories: Uncategorized