(Viorel)

1. Căsătoria nu e un drept, ci un contract. Cu dreptul te naști, nu semnezi în fața autorității pentru el.

2. A semna un contract nu e un drept, ci o posibilitate. Sunt multe contracte pe care eu nu mă calific să le semnez. Nu oricine poate semna orice tip de contract.

3. Prin convenție, se califică să semneze contractul numit “căsătorie”, un bărbat și o femeie, nu doi bărbați, sau un bărbat și două femei, sau trei bărbați și cinci femei.

4. Cine decide termenii contractului numit “căsătorie”? Cei care scriu și adoptă Codul Civil. Adică o majoritate politică, care se presupune că reprezintă viziunea și voința majorității populației.

5. Fiindcă nu știm care e viziunea majorității populației, 3 milioane de cetățeni au cerut, constituțional, o consultare pe această temă. Ea nu este nici discriminatorie, nici nu încearcă să limiteze un drept, ci vrea să afle care este definiția acceptabilă a contractului cu relevanță socială majoră numit “căsătorie”. Nimic mai legitim și mai democratic decât asta.

Categories: Uncategorized