CÂND CERUL TACE …

Din partea lui Marius Lucan, nou păstor la San Bernardino (Colton), California, pentru familia Braica, greu încercată prin moartea unui fiu:

+++

De crezi că ști ce-i suferința,
Privește înspre Iov tăcut
Căci el și-a dovedit credința
Atunci când Cerul părea mut!

Iov era omul rugăciunii
Al legămintelor curate
Al adevărului și-a milei
În fiecare zi din șapte!

Dar într-un ceas ca orice altul
Când timpul trecea liniștit
În casa lui intră dezastrul
Iov suspina lovit cumplit!

Naintea lui stau zece racle
Sunt toate pline cu durere
Sunt fii și fice pentru care
El se rugase cu putere.

Cum să răspunzi când Cerul tace?
Cum să te porți când ești lovit?
Când după ani de rugăciune,
Cel rău îți râde asmuțit?

Neprihănitul Iov privește
Cu ochii împăienjeniți
La trupurile reci și plânge,
Se-ntreabă: Ce să fi greșit?

Dar dintr-o dată o Lumină
Pătrunde-adânc inima lui
O perspectivă înțeleaptă
Ce-aduce slavă Cerului!

Stăpânul care-n Cer domnește
Mi-a dăruit mult, și-am primit
Ar fi corect ca eu să murmur?
Să fiu acum nemulțumit?

Am eu vre-un merit pentru toate…
Câte din Mâna Lui veniră?
E drept? Când nu am claritate…
Să mă întorc spre Cer cu ură?

Nici vorbă, nu voi face asta,
Ci dimpotrivă chiar lovit;
Mă-ndrept spre Cer în închinare,
O Doamne, fii în veci slăvit!

– Amin –

Marius Gabriel Lucan

Barzilaiendan