Se întâmplă să fim încercaţi de viaţă şi chiar deznădăjduiţi în anumite momente, însă niciodată nu trebuie să uităm că speranţa este cea care moare ultima şi credinţa că lucrurile pot lua o turnură pozitivă ne poate ajuta să răzbim.
Bunica lui povesteşte cu mare durere în suflet cum a mers în mare grabă la spital atunci când a aflat că nepotul său se afla internat la terapie intensivă. Era devastată de suferinţă pentru că nu ştia care erau şansele de supravieţuire ale micuţului Caleb.
La început ritmul său de recuperare era atât de lent încât cei din familie se simţeau descurajaţi, dar nu au renunţat la luptă şi au căutat orice soluţie pentru a grăbi procesul de vindecare. Aşa a apărut „Colonelul”, un câine din rasa Golden Retriever de o blândeţe extraordinară care încă din prima zi a produs mari schimbări în bine în starea băieţelului. Acela a fost punctul de cotitură în care toată lumea a căpătat încredere că băieţelul îşi va reveni.
Într-un timp relativ scurt, alături de minunatul partener canin, Caleb a făcut mari progrese fizice şi psihice. Modul în care acesta era aşezat lângă Colonel de către terapeuţii săi îl ajuta să facă eforturi să îl îmbrăţişeze, mişcându-şi astfel mâinile şi picioarele şi conştientizând sentimentul de afecţiune. Uimitoare este atitudinea câinelui care stătea nemişcat pe parcursul întregului proces!
De fiecare dată când îl vedea pe acest câine, Caleb devenea un pic mai energic şi făcea paşi mari spre însănătoşire executând o nouă mişcare sau făcând un alt lucru de care devenea conştient. Dacă la primele vizite ale patrupedului, Caleb nu era capabil să facă prea multe lucruri, după o lună de terapie alături de prietenul său băiatul deja putea să meargă, să vorbească şi chiar să se joace cu acesta. Deşi suferinţa încă se putea citi pe chipul micuţului, progresele înregistrate erau remarcabile.
Unul dintre beneficiile terapiei asistată de animale este faptul că te ajută în primul rând să uiţi puţin de mediul ostil al spitalului. Când animalul intervine deja simţi că nu te mai afli într-un mediu spitalicesc ci într-un mediu de joacă, iar copilul uită de terapie şi se concentrează pe oportunitatea de a-şi dezvolta şi pune în valoare aptitudinile. Acum, Caleb îşi aminteşte cu mult drag de Colonel, câinele pe care îl consideră salvatorul lui şi căruia îi mulţumeşte din suflet pentru efectul benefic pe care l-a avut asupra sa.
Sursa: Tugat Yourheartstrings via Youtube
Autor text: LiveBiz.ro
Categories: Uncategorized
Drepturi sau Dorințe? – Stiri Crestine.ro
Why Smaller Churches Are Making a Comeback – ThomRainer.com
Leave a comment