Moldovenii nu au un lider naţional neîncolţit de corupţie care să vrea să facă politică. De aceea încearcă să se debaraseze de actualii guvernanţi lacomi şi corupţi, făcând „alianţă” cu alţi dubioşi care încearcă să-i folosească perfid pentru a prelua ei puterea.

Preşedinţia şi Parlamentul Republicii Moldova sunt despărţite doar de bulevardul Ştefan cel Mare. Aici, de câteva zile, şi-au montat corturile exponenţii a două partide pro-ruse – Partidul Socialiştilor (condus de ex-comunistul Igor Dodon) şi „Partidul Nostru” (condus de Renato Usatîi, care a declarat că se vrea un fel de Lukaşenko de Moldova).

Aceştia protestează contra oligarhilor de la guvernare sub tricolor şi sub ceea ce ei numesc „drapelul lui Ştefan cel Mare”. La aproximativ 300 de metri de cele două edificii statale (devastate în timpul protestelor anticomuniste din 7 aprilie 2009) se află clădirea Guvernului. Începând cu 6 septembrie, şi această instituţie statală este pichetată non-stop de manifestanţi, adunaţi la chemarea Platformei civice „Demnitate şi Adevăr” (care intenţionează să creeze un nou partid) sub tricolor şi drapelul UE. Manifestanţii din faţa Guvernului au înfiinţat în Piaţa Marii Adunări Naţionale ceea ce ei numesc „orăşelul demnităţii”, iar protestatarii dislocaţi în faţa Preşedinţiei şi Parlamentului au numit locaţia „orăşelul victoriei”.

Deşi, aparent, au orientări geopolitice diferite şi ţin discursuri pentru segmente de

electorat cu viziuni politice diametral opuse, liderii celor două tabere de manifestanţi îşi aruncă replici aproape tandre, iar zilele acestea chiar s-au întâlnit „pe un teren neutru”. Revendicările celor două tabere sunt identice – demisia in corpore a conducerii corupte a Republicii Moldova şi organizarea alegerilor anticipate. Într-un orăşel de corturi răsună cântecele patriotice despre tricolorul românesc ale lui Ion şi Doina Aldea Teodorovici (aici a cântat şi fiul lor Cristofor Aldea Teodorovici), iar în celălalt – cântece revoluţionare ruseşti.

Dacă te poziţionezi la mijloc, poţi simţi, dintr-un singur loc, tot haosul, contrastele şi starea antagonistă care predomină în întreaga ţară. În tabăra pro-ruşilor, noaptea, manifestanţii privesc filme pe un monitor montat, dansează şi fierb terci de hrişcă. În tabăra pro-europenilor, manifestanţii privesc ştiri la TV.

Cine sunt organizatorii?

Oficial, nici Rusia, nici UE nu au nici o atribuţie – sunt două manifestaţii anticorupţie şi mulţi din cei care au venit să protesteze într-adevăr sunt afectaţi de furtul masiv al banilor publici. Îşi doresc ca actuala guvernare, care se pretinde a fi una pro-europeană, să cadă, pentru că i-a furat. Dar se pare că scenariul se repetă.

În 2001, pe fondul dezamăgirii profunde a cetăţenilor faţă de forţele reformatoare excesiv de corupte, comuniştii pro-ruşi au obţinut majoritate constituţională în Parlament – 71 de mandate din totalul de 101 şi s-au menţinut la putere 8 ani, fiind alungaţi prin proteste stradale violente, soldate cu incendierea Preşedinţiei şi Parlamentului, morţi şi tineri maltrataţi, abia în aprilie 2009 (după ce se presupune că PCRM au fraudat alegerile ca să mai obţină un mandat).

Atunci, puterea a fost preluată de cei împotriva cărora protestează astăzi cele două tabere de manifestanţi. Atunci, în 2009, actualul lider al socialiştilor, Igor Dodon, era fruntaş al Partidului Comuniştilor (condus de Vladimir Voronin), iar Zinaida Greceanîi (nr.2 în Partidul Socialiştilor) era prim-ministru – ea intrând în istorie cu discursul televizat în care avertiza părinţii că poliţiştii „vor fi nevoiţi” să tragă în copiii lor, dacă aceştia vor ieşi la proteste.

Între timp, Igor Dodon şi Zinaida Greceanîi s-au desprins de Partidul Comuniştilor şi au reanimat Partidul Socialiştilor. În 2012 au ajutat, prin vot, alianţa pro-europeană să-l învestească pe Nicolae Timofti în funcţia de preşedinte. Acum, însă, cer demisia acestuia şi a întregii conduceri a ţării, iar argumentul de bază este că actualii guvernanţi sunt corupţi – au admis furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar şi nu fac nimic pentru recuperarea banilor.

Sursa: Deutsche Welle

Numai că, potrivit presei de la Chişinău, fruntaşii socialişti se fac a uita de faptul că primul raport al companiei internaţionale „Kroll”, despre furtul miliardului, dezvăluie inclusiv nume şi denumiri de firme implicate în furtul miliardului, administrate de persoane foarte apropiate de liderii socialişti. Însăşi liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, a criticat trecutul dubios al fruntaşilor socialişti.

Alternativa pro-europeană?

De partea cealaltă, în tabăra organizatorilor protestelor pro-europene anti-corupţie din Piaţa Marii Adunări Naţionale, e mai multă confuzie. Aici, liderii-protestatari nu sunt politicieni… Cel puţin deocamdată. Ei abia şi-au anunţat intenţia de a crea un partid ca o „alternativă emanată din protestele anti-oligarhice”.

Revendicările manifestanţilor pro-ruşi

Duminică, 27 septembrie, aproximativ 30 000 de oameni au răspuns apelului pro-ruşilor Dodon şi Usatîi de a ieşi la proteste. (La protestul pro-europenilor au venit, la 6 septembrie, peste 100 000 de oameni). Ei au mărşăluit, în coloană, prin faţa corturilor montate de protestatarii pro-europeni

Sute de poliţişti au încercuit corturile şi manifestanţii din faţa Guvernului pentru a nu admite altercaţii. Potrivit lui Nicolae Josan, unul dintre liderii protestatari pro-europeni, manifestaţiile organizate de socialiştii conduşi de Igor Dodon, împreună cu simpatizanţii lui Renato Usatîi, au drept scop „deturnarea protestelor sincere şi corecte” ale Platformei civice „Demnitate şi Adevăr”.

Usatîi – preşedinte / Dodon – prim-ministru?

La finalul mitingului organizat de pro-ruşi, manifestanţii au votat o rezoluţie care conţine mai multe acţiuni structurate în trei etape. Între altele, manifestanţii au cerut demisia conducerii mai multor instituţii care au admis furtul banilor din sistemul bancar, demisia conducerii Comisiei Naţionale de Integritate, a Comisiei Electorale Centrale şi a postului public de televiziune. În faza a doua, pro-ruşii cer demisia preşedintelui Nicolae Timofti şi exprimarea votului de neîncredere Guvernului Streleţ, urmată de demisia acestuia. De asemenea aceştia solicită modificarea articolului 78 din Constituţie în sensul alegerii preşedintelui de către popor. În faza a treia protestatarii pro-ruşi vor revendica declanşarea alegerilor parlamentare anticipate nu mai târziu de primăvara anului 2016.

Manifestanţii s-au pornit în marş spre reşedinţa prezidenţială de la Condriţa pentru a cere demisia şefului statului. Cei doi lideri ai manifestaţiei de duminică şi-au împărţit deja funcţiile: Renato Usatîi a spus că nu-i place funcţia de premier, aşa că va fi preşedinte: „Important e să-i dam jos pe oligarhi. Eu voi fi preşedinte, iar Dodon – prim-ministru”, a spus Usatîi.