Numai ce s-a terminat Convenția românilor baptiști din Canada și USA și am zbughit-o la moldoveni! Am fost invitat de fratele Victor Popovici să particip la o triplă sărbătoare: ordinarea unui diacon, ordinarea unui păstor și dedicarea noii clădiri a casei lor de rugăciune.

Ca să nu-l mai încarc și cu găzduirea mea, sâmbătă am tras la Sandu Pavel, păstor al bisericii moldave din Tacoma. Duminică ne-am dus amândoi la biserica ,,Isus Salvatorul“ din zona Seattle (Renton) din statul american Washington.

Casa de rugăciune din Tacoma a ars de două ori (incendiată de niște răuvoitori). Ei se grăbesc să o termine acum pe cea nouă ca să nu-i apuce iarna pe la vecinii lutherani. Drept să vă spun, deși știam de noua construcție și deși văzusem chiar câteva fotografii, m-am uitat a grăi când am pătruns într-însa. Ajutați de casa de asigurări și beneficiind din plin de simpatia autorităților, cei peste patru sute de moldoveni au ridicat pe coasta de vest cea mai mare ctitorie de casă creștină! Mergeți și voi de vă convingeți, dacă nu mi-ți da crezare.

Urmașii plăieșilor lui Ștefan cel Mare i-au speriat pe americani cu hărnicia lor și cu viteza cu care au făcut lucrările. Voluntariatul lor a redus simțitor costul clădirii. Priceperea lor multidisciplinară a anulat necesitatea de a apela la echipe de meseriași din afară.

Sandu Pavel este un păstor cu inimă, dar și cu multă maturitate. El a ales să nu se izoleze de bisericile americane și asta a schimbat mult orientarea întregii biserici. Sunt găzduiți acum de o biserică Luterană. Din acest aranjament au câștigat și gazdele, căci moldoveni au pus mâna și le-au reparat o seamă de lucruri care nu funcționau ,,ghini“. Sandu a integrat biserica moldovenilor în Asociația baptistă americană locală. În schimb, a primit prietenia și părtășia păstorilor din zonă. Unul a venit în clipele teribile de după incendiu și ,,doar“ a stat toată ziua alături de Sandu, fără să spună multe cuvinte. Prima serbare de inaugurare a clădirii îi va avea ca invitați pe frații din bisericile americane. La celelalte duminici de sărbătoare vor fi invitate bisericile românești din zonă. Sper să putem să ajungem și noi, păstorii de pe coasta de vest, cu una din întâlnirile noastre anuale.

Duminică după-amiaza am avut plăcuta surpriză să mă întâlnesc și cu corul tinerilor din biserica baptistă din Portland, împreună cu păstorul lor și prietenul meu, Nelu Brisc. Cu Nelu ne-au legat încercările și necazurile care au dovedit care sunt prietenii care se cunosc ,,la nevoie“. M-am bucurat acum să-l revăd și m-a umilit ușurința cu care mi-a cedat predica de la program. În biserica din Portland sunt mullte familii de moldoveni, iar Nelu Brisc vizitează des bisericile moldovene. Dimineața fusese în vizită la biserica pentecostală păstorită de fratele Ezechiel. Tinerii au cântat excelent (și în limba română și în limba engleză), iar instrumentiștii care i-au însoțit au fost de prima clasă. Felicitări!

Duminică dimineața am fost la biserica ,,Isus Salvatorul“, unde Victor Popovici, fost episcop în Moldova, a predat ștafeta celor pe care i-a văzut crescând sub ochii lui. Spre bucuria mea, la eveniment au participat și păstori din celelalte biserici moldovene din Spokane, din Vancouver-ul de Washington, peste rău de Portland și din alte adunări din Seattle. Noua clădire a bisericii ,,Isus Salvatorul“ se găsește într-o zonă extraordinar de frumoasă, ascunsă printre brazi pe un loc în pantă, cu două poiene pentru rugăciune și jocuri și nu departe de un lac cu aspect montan. Probabil că este singura clădire plasată parcă într-o stațiune de odihnă. Pentru cei ce doresc să o viziteze am adăugat o poză pe care este trecută și adresa.

Este simplu să ne deosebiți: Victor poartă haină albă, eu port haină neagră.

Împreună cu mine, Victor se apropie de vârsta la care trebuie să predăm ștafeta celor care vin după noi. Au fost momente delicate și duioase, încărcate cu o mare emoție. Victor, oricât s-a ținut el tare, a scăpat câteva lacrimi. Au fost înmânate certificatele de ordinare pentru păstorul Sergiu Ungureanu (nume cu suspectă competență maghiară) și pentru diaconul Petrică Cojocaru.  S-au dat certificate, s-au făcut cadou Biblii cu dedicație … Serghei este un bărbat tânăr, sfios la prima vedere, dar hotărât și tare când e vorba de lucrarea lui Dumnezeu.

La insistențele lui Victor, am schimbat biletul de luni pe joi și am avut (ca în Moldova) o seară doar cu bărbații, o seară doar cu familiile și miercuri cu toată biserica. Tot miercuri, cei prezenți l-au ,,comisionat“ pe Victor Popovici ca misionar al bisericii în lucrarea pe care se duce să o facă în următoarele luni prin Moldova. Cei de acolo îl așteaptă și, din câte am auzit, este vorba de proiecte serioase și cu urmări de lungă durată.

Marți m-am strecurat să-i văd pe cei din familia Iliuc. Marinel și Olivia au plecat de la noi din Bethel și s-au așezat de mulți ani în Seattle. Ne vizităm când putem, dar tare i-am dori înapoi în California.

Bisericile baptiste din Moldova au avut și au episcopi de statură duhovnicească mare. Dintre ei, i-am cunoscut pe Sedlețchi, pe Victor Popovici, pe Valeriu Ghilețchi și pe Ion Miron. Despre Valeriu Ghilețchi cred că ați aflat deja multe (de aici). Vă mai spun una nouă: Valeriu Ghilețchi a fost ales de Parlamentul din Chișinău să fie noul ambasador al Moldovei la Washington. Așteaptă doar confirmarea din partea americanilor.

Mulțumim lui MIhaela și Pavel Sandu pentru documentul de mai jos:

Categories: Amintiri