Motivația lui Iuda

By barzilaiendan on April 2, 2015 • ( 2 )

,,Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprezece, s-a dus la preoţii cei mai de seamă, ca să le vândă pe Isus.“ – Marcu 14:10

Este adevărat că prima biserică a văzut în faptul că Iuda l-a trădat pe Domnul Isus o ,,împlinire a Scripturii“ (Ps. 41:9; Ioan 17:12; Fapte 1:16-20) și că aceasta s-a întâmplat numai după ce Satan pusese acest gând în inima lui și după ce ,,a intrat în Iuda“ (Ioan 13:2,27). Totuși, aceste realități factuale nu-l absolvă de vinovăție. Nici conținutul profetic și nici influența demonică n-au anulat responsabilitatea lui personală pentru ceea ce a făcut. În ultima clipă, când erau împreună în camera de sus, Domnul Isus a mai încercat odată să-l avertizeze (Ioan 13:25-30), iar când Iuda l-a refuzat, Domnul spus: ,,Negreşit, Fiul omului Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vândut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut!” (Mat. 26:24).

Care credeți că a fost motivația lui Iuda? Evangheliștii ne sugerează dragostea lui de bani. Ioan ne spune că Iuda era casierul grupului apostolic, dar băga mâna în pungă să fure din averea colectivă. Nu-i de mirare deci că Iuda s-a arătat scandalizat de ,,risipa“ făcută de Maria. Șocat că a pierdut banii aceia, Iuda s-a dus direct la marii preoți, parcă încercând să recupereze ceva din pagubă. S-a târguit cu ei și a obținut treizeci de arginți, prețul obișnuit pentru un sclav din vremea aceea.

S-ar prea putea ca o altă motivație a lui Iuda să fi fost mai degrabă politică, decât financiară. Foarte mulți comentatori ai Scripturii au speculat asupra poreclei pe care o purtase Iuda, ,,iscarioteanul“. Unii sunt de părere că ea ar însemn omul ,,din Kariot“, un sătuc de la sudul Hebronului. Alții cred că porecla este derivată de la ,,sikarios“, care însemna ,,asasin (de la sikar – pumnal), iar Iuda ar fi fost membru într-una din cele mai fanatice mișcări teroriste ale vremii, ,,sikarii“. Ea este amintită de Iosif Flavius, istoricul evreu din secolul întâi. Iuda ar fi fost deci un naționalist înfocat, deziluzionat de evoluția ,,mesianică“ a lui Isus. Dezgustat, el s-ar fi dus să-l vândă marilor preoți. Ipoteza are ceva conținut, dar insuficient pentru a o lua în considerare.

Din felul în care alăturează în text gestul Mariei și vânzarea lui Iuda, evangheliștii ne sugerează mai degrabă că generozitatea fără margini a Mariei iese mai bine în contrast cu târguiala rece și calculată a trădării lui Iuda. Scandalizat de risipirea echivalentă cu un salariu mediu anual, Iuda L-a vândut pe Domnul doar pe ceva mărunțiș. Cu adevărat ,,iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor“ (1 Tim. 6:10).