America pe care o iubesc – Pensilvania

Am vizionat un episod despre Pensilvania dintr-un serial despre statele Americii. N-am știut că voi avea o mare surpriză.

Statul Pensilvania își trage numele de la William Penn, un antraprenor, folosof, membru în mișcarea creștină a quaker-ilor. William a fost fiul unui amiral al flotei engleze, căsătorit cu o doamnă din lumea comercianților olandezi. În 1861, regele Charles II al Angliei i-a dăruit lui William o mare parte din pământurile pe care coroana le deținea în Lumea Nouă, drept despăgubire pentru o datorie pe care a avut-o la tatăl său.

William este unul din oamenii providențiali ai Americii. Numele lui este purtat azi de statul Pensilvania. Numai statul Washington mai poartă numele unei alte personalități din istoria Americii. În general, americanii s-au ferit ca de foc de cultul personalității.

Printre altele, William Penn a  pus și bazele orașului Philadelphia, conceput ca o colectivitate a frăției creștine (de la fileo și adelfos). Una din caracteristicile Americii, separarea religiei de Stat a fost ideea lui William Penn. O statuie de peste 10 metrii a lui William Penn a fost plasată în vărful celei mai înalte clădiri din Philadelphia. Pentru o vreme îndelungată, oficialitățile orașului n-au îngăduit ridicarea niciunei alte clădiri mai înalte decât cea cu statuia lui Penn.

(Statuia lui William Penn pe primăria orașului Philadelphia)

În vremea modernă, o companie a ridicat totuși un astfel de zgârie nori, dar asta a atras un fel de ,,blestem“ asupra orașului. Una din manifestările ,,blestemului lui Penn“ a fost că niciuna din echipele sportive ale orașului n-a mai câștigat vreuna din competițiile naționale. Doar când un astfel de zgârie nori a plasat iar statuia lui William în ultimele lui etaje, blestemul a dispărut și una din echipe  a ieșit chiar în anul acela campioană.

Altceva m-a șocat însă pe mine  …  Până la Penn, societatea îi pedepsea pe răufăcători în detenții oribile. În antichitate, condamnații mergeau ,,la galere“, vâslind pentru deplasarea corăbiilor pe mările lumii. În Europa, deținuții erau folosiți la ocnele de sare sau la carierele de piatră ale proiectelor rutiere.

Pe cei mai periculoși răufăcători, Europa i-a pus pe corăbii și i-a deportat pe insule îndepăratate, cu vremea chiar în Noua Zeelandă și Australia. Asta îi face pe australieni să păstreze până azi un fel de complex de inferioritate față de europeni din cauza descendenței lor din ,,lepădații“ societăților civilizate europene.

William Penn este primul om care s-a gândit să schimbe sistemul de pedepsire a celor vinovați. În localitățile ,,creștine“ de la începutul colonizării continentului american nu puteai fi cetățean decât dacă erai un membru ,,in good standing“ al comunității creștine afiliate la una din biserici. Cei ce ,,călcau pe bec“ erau forțați să părăsească orașul și să ia calea vestului sălbatic. William a ,,inventat“ ceva nou. El l-a invitat pe un inginer prusac și l-a pus să-i contruiască un fort în formă pătrată împrejmuit cu un zid foarte înalt. În mijlocul acestui fort a plasa clădirea administrativă, din care porneau ca niște raze pavilioanele celor aflați în detenție.

(Clădirea devenită astăzi muzeu)

Noutatea adusă de Penn a fost că aceste clădiri nu erau destinate pedepsirii, ci recuperării celor vinovați. Pavilioanele nu aveau ferestre spre exterior, ci numai o fereastră spre cer.  Personalul avea la dispoziție o mulțime de cărți religioase, iar răufăcătorii erau cazați câte unul singur într-o cameră, în izolare, ca să se gândească profund la viața lor și la responsabilitatea față de Dumnezeu. Pentru că metoda era religioasă și urmărea recuperarea celor căzuți prin pocăință, clădirii i s-a spus …,,penitenciar“(de la ,,penitență“). Metoda a dat rezultate și a fost preluată apoi de alte state europene, chiar și de Rusia.

Știam încă din România comunistă de ,,penitenciare“, dar numai acum am aflat care este istoria apariției lor în societate și cine a avut ideea înfințării lor.

(Pennsylvania soon put this theory into practice, and turned its old jail at Walnut Street in Philadelphia into a state prison, in 1790. This prison was modeled on what became known as the “Pennsylvania system” (or “separate system”), and placed all prisoners into solitary cells with nothing other than religious literature, and forced them to be completely silent to reflect on their wrongs.[22] New York soon built the Newgate state prison in Greenwich Village, which was modeled on the Pennsylvania system,[23] and other states followed. – de aici)



Categories: Amintiri

1 reply

  1. Interesant, DANE!!..Multumim!! M & N C

Leave a comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.