Dennis Prager este unul dintre oamenii de referință ai Americii. L-aș putea numi o busolă morală, dar au făcut-o alții înaintea mea (moral compass).

În drum spre o traducere medicală l-am ascultat astăzi iar la radio și, ca deobicei, m-am grăbit să notez cele învățate.

,,Pentru autocunoaștere, există o ,,teorie a oglinzilor“. Dacă vrei să vezi cum arată trupul tău te poți privi într-o oglindă obișnuită. Dacă vrei să vezi cum arată mintea ta, analizează-ți scrisul, cât de clar, cât de ordonat, cât de militant e și pentru ce militează. Dacă vrei să-ți cunoști însă caracterul trebuie să te uiți cu băgare de seamă la felul de oameni care se simt atrași de tine. S-ar putea să nu-ți placă ce vei descoperi, dar aceasta este cea mai corectă măsurătoare pentru caracterul pe care-l ai, nu pentru cel pe care ți-ar place să-l ai.“

Întrebat de ce nu se entuziasmează pentru inițiativa unora de al pune pe platforma republicană la preșidenție, Dennis Prager a dat un răspuns care spune cam totul despre el.

,,Sunt  gazda unor foarte ascultate emisiuni radiofonice. Țin conferințe cu un public foarte larg … Eu aleg influența, nu poziția. Este adevărat că poziția politică îți mărește uneori influența asupra generației tale, dar … nu-mi place să candidez. Procesul în sine mi se pare degradant. Mi-ar place însă să fiu vice-președinte. El este numit de președintele ales. Nu trebuie să candideze. Mi-ar place să am poziția aceasta și să colind lumea ținând conferințe despre valorile morale. Mi-ar place să merg la Sorbonele lumii și să vorbesc liberalilor despre principiile morale conservatoare despre care n-au auzit încă niciodată.“

Pentru cei ce nu l-ați descoperit încă, iată o mostră de inteligență înțeleaptă:

Categories: Articole de interes general