O vizită pusă la cale de cei doi dirijori și de fratele John Bilți. Cei din Sacramento au mers cale de 9 ore la dus și 9 la întors. Cei din Bethel au mers patru ore și jumătate la dus și tot atâtea la întors.

După ce au avut împreună un Home-comming, cele două coruri se simt foarte bine, iar dirijori se înțeleg de minune. Gazdele s-au întrecut în arta culinară. Caltaboși, maioș, cârnăciori românești,  și cozonac în care umplutura a fost mai mare decât coca.

Printre musafirii localnici invitați cu această ocazia a fost și o familie de americani care au adoptat trei copii din Moldova (4,8,9 ani). Copiii sosiseră în USA doar cu 10 zile înainte. Părinții nu vorbesc o boabă românește. Copiii nu vorbesc o boabă englezește, dar se înțeleg în limbajul etern al iubirii.

Daniela l-a întrebat pe cel mic dacă-i place în America. Cu ochii luminați de o mare bucurie, puștiul a răspuns: ,,Da, foarte mult“. ,,Seara aceasta ți-a plăcut?“ Brusc întunecat și dezarmant de sincer, băiatul a răspuns: ,,Da asta nu-i America.“

Fie ca Dumnezeu să binecuvinteze sămânța așezată în musafirii colindați de aceste sărbători.

Categories: Amintiri