Mercenarii conștiinței (1). Dirty works

Gabriel Liiceanu septembrie 29, 2014 Cultura, Opinie, Politica & Doctrine, Societate/Life

Există o piață a organelor de transplant. Toate organele înlocuibile pot fi vândute și cumpărate: inimă, rinichi, ficat… Ele sunt scumpe și, de obicei, ca să le obții, trebuie să aștepți luni, chiar ani întregi. Dar nu cumva există și o piață pe care se poate vinde și cumpăra un „organ” special? În folclorul popoarelor europene organul acesta poartă numele de „suflet”. Nu pot oare să-mi vând sufletul, dar, spre deosebire de cazul celorlalte organe, nu pentru a-l înlocui pe-al altuia, ci pentru a fi eu locuit de altcineva? Pentru a lăsa la dispoziția altuia, în schimbul unor avantaje certe, regimul de funcționare al sufletului meu?

Când e vorba de „suflet”, cel care vinde e omul, și cel care cumpără e diavolul. Negoțul acesta este pecetluit de un contract care e mai presus de un act notarial: „pactul cu diavolul”. Cel mai celebru pact cu diavolul din cultura europeană este, după cum se știe, cel al lui (click)



Categories: Articole de interes general

1 reply

Trackbacks

  1. Mercenarii conștiinței (1). Dirty works | B a r z i l a i – e n – D a n | radupopescublog

Leave a comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.