Intr-un dialog de prieteni lansat de Eugen Matei (pe care vi l-am recomandat deja), am facut un schimb de opinii cu Danut Manastireanu. S-ar putea ca o mai mare vizibilitate oferita aici sa fie de folos la cei care se framanta cu aceleasi probleme. Am sa completez acest material cu alte pozitii interesante care vor fi exprimate acolo.
Categories: Uncategorized
Drepturi sau Dorințe? – Stiri Crestine.ro
Why Smaller Churches Are Making a Comeback – ThomRainer.com
August 19, 2014 at 4:49 AM
Eugen, cu acest text ‘bati’ in mod evident catre disputa, mai mult sau mai putin misionara, legata de utilizarea termenului Allah pentru Dumnezeu in spatiul Arab, respectiv islamic.
In aceasta chestiune, in general, cei stapiniti de islamofobie considera ca utilizarea acestui nume este o forma de ‘crislam’ sau, cel putin de compromis inacceptabil. Acestia insa, orbiti de patima lor, uita ca acesta este numele folosit dintotdeauna ei crestinii arabi pentru a-l desemna pe Dumnezeul trimitar.
Muhammad a preluat acest termen de la crestini si i-a atribuit un sens strict monoteist, foarte apropiat de sensul in care il folosesc
evreii.
August 19, 2014 at 4:53 AM
Reblogged this on Persona and commented:
Cu acest text, Eugen ‘bate’ in mod evident catre disputa, mai mult sau mai putin misionara, legata de utilizarea termenului ‘Allah’ pentru Dumnezeu in spatiul Arab, respectiv in cel islamic (cele doua nu sunt unul si acelasi lucru, cum cred ignorantii).
In aceasta chestiune, in general, cei stapiniti de islamofobie considera ca utilizarea acestui nume este o forma de ‘crislam’ sau cel putin de compromis cultural inacceptabil. Acestia insa, orbiti de patima lor, uita ca acesta este numele folosit dintotdeauna ei crestinii arabi pentru a-l desemna pe Dumnezeul trinitar.
Muhammad a preluat acest termen de la crestini si i-a atribuit un sens strict monoteist, foarte apropiat de sensul in care il folosesc evreii.
Interedant este ca acum, de exemplu in Malayezia, musulmanii incearca sa interzica utilizarea de catre crestini a termenului ‘Allah’ pentru Dumnezeu.
De unde se vede ca fundamentalistii crestini sunt mult mai apropiati de fundamentalistii musulmani decit le-ar placea sa creada, si unora, si celorlalti. 🙂
August 20, 2014 at 11:02 AM
Fundamentalistii musulmani au si ei dreptatea lor. Relativismul celorlalti poate semana confuzie si nu mai stie nimeni cine pe cine onoreaza ca Dumnezeu. Nu crezi? Fundamentalistii aseaza lucrurile in categorii clare, fundamentale. Ramura extrema din cealalta parte, liberalii, amesteca totul in asa fel ca fiecare sa poata trage ce concluzie prefera. Vorba aceea: Si tu ai dreptate … si tu ai dreptate … si tu ai dreptate …etc.
Draga Danut, cred ca simplifici prea partizan chestia cu numele lui Allah. Uite ce am gasit scris despre aceasta problema intr-un post pe care-l recomand tuturor spre documentare:
According to the Encyclopedia of Religion, Allah corresponded to the Babylonian god Baal, and Arabs knew of him long before Mohammed worshipped him as the supreme God. Before Islam the Arabs recognized many gods and goddesses, each tribe had their own deity. There were also nature deities. Allah was the god of the local Quarish tribe, which was Mohammed’s tribe before he invented Islam to lead his people out of their polytheism. Allah was then known as the Moon God, who had 3 daughters who were viewed as intercessors for the people into Allah. Their names were Al-at, Al-uzza, and Al-Manat, which were three goddesses; the first two daughters of Allah had names which were feminine forms of Allah. Hubal was the chief God of the Kaaba among the other 360 deities. Hubal was the chief God of the Kaaba among the other 360 deities. Hubal was a statue likeness of a man whose body was made of red precious stones whose arms were made of gold. (Reference Islam George Braswell Jr.)
Adresa site-ului: http://www.letusreason.org/Islam6.htm
August 22, 2014 at 4:07 AM
Daniel, cu toata siretenia ta evreiasca (ii dau aici un sens pozitiv), nu cred ca termenul ‘fundamentalism’ mai poate fi salvat din cariera perversa pe care o are in avest moment. El nu mai are de-a face cu ‘The Fundamentals’, ci cu intoleranta agresiva, adesea violenta, si cu o orbire rationalista similara cu cea liberala, dar opusa ei.
Pe de alta parte, citatul tau de mai sus nu rezolva nicicum problema. In realitate, cu toata aceasta ceriera a termenului, crestinii l-au ales pentru a-l desemna pe Dumnezeu trinitar si fac asta de 2000 de ani, pina sa vina malaezieenii, si fundamentalistii tai, sa le conteste acest drept. Nu cred, in calitate de persoana exterioara acestei problematici arabe, iti poti permite sa arunci simplu la gunoi solutia lor.
In plus, repet, pina la aparitia destul de recenta a islamofobiei, nimani de a contesta ca crestinii si musulmanii se inchina aceluiasi Dumnezeu (cu diferenta ca islamicii nu inteleg Treimea). In acest sens ei sunt exact ca evreii tai – ma tem ca aceasta comparatie nu-ti place, dar n-avem ce face. Ceea ce este adevarat pentru Allah caruia i se inchina musulmanii, este adevarat si despre Yahweh, caruia i se inchina iudaistii. Nici Yahweh, pentru evrei, nici Allah, pentru Musulmani, nu este Dumnezeu Treime. Pe de alta parte, Allah, pentru crestinii arabi si din ale spatii culturalee islamice, si Yahweh, pentru crestinii avrei sau de alte neamuri, este Dumnezeu Trinitar al lui Isus Cristos.
August 22, 2014 at 11:27 AM
Si totusi, Danut …
Situatia nu este chiar asa de ,,pecetluita“ cum afirmi tu.
1. Istoric, cand Mahomed s-a dus cu ideile lui la crestinii si iudeii din apropiere a fost refuzat. Oare de ce?
Nimeni n-a vrut atunci sa accepte nici varianta lui de text, nici varianta lui de teologie si nici numirea pentru G-D (ca sa ma exprim evreieste). Ce ne-ar face pe noi astazi sa spunem ca fratii nostri crestini de atunci sau evreii de atunci au gresit? De ce ne-am declara noi de alta parare?
Tu stii mai bine ca mine ca singurele acceptari ale ideilor lui Mahomed in afara tribului lui au fost impuse prin intermediul sabiei. Crestinilor arabi nici nu le-a mai trecut prin cap sa-l numeasca altfel decat Alah pe G-d pentru ca altfel ar fi fost invinuiti de idolatrie si, conform Coranului, decapitati. Atata vreme cat pe mine (deocamdata, in siretenia mea evreiasca) nu ma ameninta inca sabia decapitarii, de ce as accepta eu un mis-nomer pentru G-d ?
2. Nu exista o civilizatie ,,iudeo-crestino-musulmano“ si nici nu va fi. Oare se ce? Pentru ca teologia musulmanilor este o ,,pervertire“ a primelor doua !!! Daca evreii n-au acceptat sa-l numeasca pe G-d al lor ,,Alah“, de ce am accepta noi? (N-o vom face, oricat s-ar stradui papusarii noii ordini mondiale sa convinga lumea ca IS nu este normalul islamului, ci doar pervertirea lui. Nu poti perverti o pervertire!).
3. In ce priveste denaturarea notiunii de fundamentalist, daca alternativa este sa acceptam sa fim mai ,,liberali“, eu prefer sa ramanem la lucrurile fundamentale.
Una din tacticile din lupta ideologica este compromiterea identitatii adversarului in scopuri de propaganda. In Romania ni s-a spus ,,pocaiti“ si s-a incercat compromiterea acestui termen prin echivalarea lui cu aceea de ,,sectant“. Sa spunem oare ca strategia propagandista a reusit si de-acum inainte nu-i vom mai chema pe oameni la pocainta? Chiar si biserica ,,ortodoxa“ triumfatoare in Romania este OBLIGATA sa foloseasca acest termen atunci cand da de el in Biblie (desi am observat siretenia presei care prefera sa-l transforme in ,,parere de rau“ sau ,,regret“).
Care ar fi termenul alternativ pentru crestinii care nu vor sa imbratiseze liberalismul sinucigas? Observi strategia luptei ideologice? Compromitand termenul de fundamentalist, extrema cealalta a lasat ideea ca singura alternativa este … a lor (!). Ei n-au propus niciodata un alt termen de refrerinta. Daca il vom propune noi, bineinteles ca se vor repezi asupra lui cu aceeasi fervoare cum au facut-o si in primul caz.
Fundamentalismul crestin nu poate fi defaimat prin asocierea lui cu fundamantalismul islamic, dupa cum fundamentalismul iudaic nu poate fi compromis prin asocierea lui cu funadamentalismul canaanit (!!!). Sunt doua notiuni diferite si chiar contrare!
A fi fundamentalist inseamna (asa cum ai definit si tu) a ramane fidel lucrurilor fundamentale dintr-o anumita ideologie, a tine la o marturie de credinta clara si categorica. Daca in crestinism parasim aceasta temelie, ne paste alunecarea de la adevar, care se numea pe vremuri ,,apostazie“ sau, biblic, ,,lepadarea de credinta“. Nu cred ca esti pentru asa ceva!
Lumea in care evoluezi tu, Viziunea Mondiala, trebuie insa sa actiioneze deseori in spatele unei perdele de fum pentru ca dusmani ireconciliabili ideologic sa poate colabora practic in domeniul de binefacere. Viziunea Mondiala nu poate defila in lumea araba cu marturia sa de credinta crestina, ci cu altfel de documente, mult mai … relativiste.
Ce pacat ca am parasit vremea cand a fi ,,crestin“ (sau, tradus, ,,mesianic“) insemna imitator al lui Christos, om care si-a schimbat ,,calea“, chiar daca era considerat de religia majoritara ,,partida“. Uneori regert ca n-am acceptat numirea de ,,nazarineni“, data si ea un timp ca semn de batjocora in Israel (urmasii Nazarineanului).
Trebuie sa regretam amandoi si sa oftam ca am ajuns sa ne identificam prin marturisiri teoretice de credinta, nu prin trairea noastra practica in umblarea in Christos, prin puterea si calauzirea Duhul Sfant. Istoric, la cei care au trait ca si Christos li s-a spus ,,sfinti“, dar oare nu este chemarea la sfintire o chemare facuta pentru noi toti?