Cred că în prefața la ,,Iosif și frații săi“ am citit prima dată despre acest pericol. Îndepărtarea noastră de la ținta necesară stabilită de destinul nostru etern se poate face prin două tertipuri: atrageri și distrageri.

Cel dintâi este grosier și presupune tot felul de capcane mortale, ca strigătele sirenelor din mistica greacă. El se numește ,,atrageri“.

Cel din urmă este subtil și presupune îndepărtarea atenției de la lucrurile importante prin substituirea lor cu lucruri plăcute. El se numește ,,distrageri“.

Dacă în locul celor doi termeni, atrageri și distrageri, punem două sinonime mult mai folosite în societatea mondenă obținem marele pericol în care se află creștinii în lumea păcatului. Atracții și distracții pot fi scopurile vacanțelor care ne rătăcesc de la ținta scopului etern. Sună … familiar?

Autorul lui ,,Pinochio“, Carlo Collodi, numește această rătăcire de la scopul propus ,,bâlciul deșertăciunilor“, o lume a circului. Toți cei care sunt atrași spre astfel de distracții se află în marele pericol, spune autorul, de a deveni … măgari!

Soluția lui Carlo și a Bibliei este ,,Fuga!“
Fuga-i rușinoasă, dar e sănătoasă!

Categories: Articole de interes general