Și-a lăsat nevasta după o droaie de ani și de copii. Trăiește acum “respectabil“ cu una mult mai tânără, dar nu crede că trăiește în păcat. El spune tuturor că s-a pocăit și acum își … reface viața cu noua nevastă, că doar … Domnul iartă, nu-i așa?

La nunta noastră, fratele Vasilică Moisescu a predicat din cinci traduceri posibile ale versetului:

“Ce bine ştii să-ţi întocmeşti căile cînd este vorba să cauţi ce iubeşti! Chiar şi la nelegiuire te deprinzi“ – Ieremia 2:33

Din toate înșelările din lume, cea mai tragică este înșelarea de sine. Nu-mi poate ieși din minte una din zicerile comico-tragice ale celor din trupa Divertis: “Eu,…  de mic copil, tata m-a învățat să-mi fur singur căciula … fără să simt“.

Sunt uimit ce mulți oameni se mint singuri crezând că-l pot păcăli pe Dumnezeu cu o … jumătate de pocăință. Să mă explic:

Când pocăința este întreagă, ea trebuie să ne treacă prin cele patru stadii ale ei. Sunt ușor de ținut minte pentru că toate patru încep cu litera “R“: regret, remușcare, renunțare și reparare.

Regretul este ceasul trezirii noastre, etapa în care ne dăm seama că “am căzut“ și ne uităm cu durere la ce suntem acum, față de ceea ce am fos altădată.

Remușcarea este regretul care persistă obsesiv, lipsindu-ne de pace și liniște, până când facem ceva ca să revenim la starea de dinaintea căderii. RE-mușcarea ne chinuie. Așa cum îi este si semnificația, ea ne “mușcă“ de mai multe ori, făcându-ne să sângerăm lăuntric.

Renunțarea este pocăința care rodește. Fără fapte, și credința și pocăința sunt la fel de … moarte. Viața nouă se dovedește din faptele rodite de credință și pocăință. Cine zice că s-a pocăit, dar continuă să trăiască în păcat este la fel de păcălit ca și cel ce crede că crede, dar nu reacționează la credință nici măcar cât o fac dracii …

“Întoarce-te de unde ai căzut“ înseamnă uneori întoarce-te la nevasta ta dintâi și la copiii tăi. Nu-i mai nenorocii și pe alții. Infecția nepocăinței tale este contagioasă! Pofta ta după o carne mai fragedă și mai tânără te va da altfel până la urmă hrană viermilor care … nu dorm niciodată!

Repararea unei situații distruse prin păcat, atunci când este posibilă, este strict necesară. Este necesară o întoarcere la “faptele tale dintâi“, dar preocuparea prioritară trebuie să fie față de aceia pe care i-am rănit și păgubit prin păcătuirea noastră. Cine a furat trebuie să dea înapoi, cine a plecat de acasă trebuie să se întoarcă acasă. Cine a făcut rău, trebuie să se se întoarcă la facerea binelui.

O pocăință paralizată, pasivă, care refuză să facă reparațiile necesare nu izbăvește pe nimeni! Ea rămâne sub mânia lui Dumnezeu.

Categories: Amintiri, Articole de interes general