Există bloguri pe care le descoperim cu sentimentul unei revelații venite regretabil de târziu. Citesc mult în limba română din dorința de a-mi păstra fluența într-un neam în care m-a plasat providențial Dumnezeu. M-am rătăcit însă prea mult în lumea ziarelor. Iată că lumea blogurilor ne oferă surprize dincolo de lumea „rezervațiilor“ pline de platitudini. Vă invit să faceți și voi aceste vizite foarte necesare:

Un exemplu reconfortant:

Înrudite

Vlad M. · 24 aprilie 2012 · 5 Comentarii

Înființarea Israelului în Orientul Mijlociu nu a rămas fără răspuns din partea lagărului comunist. Uniunea Sovietică, revopsită de Stalin în mare aliat al poporului evreu, s-a transformat peste noapte într-un adversar de neînduplecat. Toate țările-satelit au urmat-o, declașând un nou val de antisemitism: mișcarea sionistă era condamnată vehement ca imperialistă, iar susținătorii ei prigoniți, epurați de peste tot. Acesta a fost începutul metamorfozării antisemitismului în antisionism. Pas cu pas, vechile acuzații la adresa evreilor au fost abandonate sau regândite în noul context israelian. Sub atenta îndrumare a Uniunii Sovietice și a agenților ei de influență, Stânga și-a găsit un nou adversar.

De-a lungul ultimelor decenii, antisemitismul mascat în antisionism a cunoscut o dezvoltare  (restul aici)