(Material revazut si corectat deoarece a fost scris initial de pe un IPad cu care nu ma prea inteleg deocamdata).

Orice s-ar spune, lumea s-a micsorat considerabil!
Cand vii sa spui ceva la Nurmberg si ti se raspunde: “Stiu, am citit si eu pe Internet”, iti dai seama ca am ajuns, cu sau fara voia noastra, in “satul global”.

Zborul de la L.A. la Munchen a fost superb de lipsit de evenimente. Ne-au insotit membrii unui grup coral din Filipine, in drum spre un turneu adriatic. Pe esarfele de la gaturile lor era scris: “Praise “Jesus”. Am zburat cu un Airbus foarte mare. In afara de ceea ce am vazut in treacat la clasa intaia, experienta mi-a lasat un gust amar si o cocoasa batatorita. Scaune foarte tari si mult prea inguste. Mirosea a, scuzati-mi expresia, Ikea … Ideea Europeana de ergonomie si comfort trebuie tradusa in limba americanilor.

Germania ne-a primit primavarateca, amirosind a camp reavan si flori de care ma despartisem parca de prea multa vreme. Europa miroase ca Romania! Sau o fi invers? Inchipuiti-va ce festin olfactiv! Au inflorit salcamii, sunt in floare liliacul si castanii uriasi!

Aeroportul din Munchen este foarte mare, modern si curat. Ne-a asteptat fratele Ilie Craiovan. M-am uitat uimit la atatea masini germane in jur si nu m-am putut opri din mirat: dansul conducea un Mitsubishi!

Am mai vazut si o sumedenie de Forduri. Mi s-a spus ca nu sunt americane, ci facute aici, in Germania. Drumul pe autobandul scutit de limita de viteza m-a descumpanit putin. Noi mergeam cu 140 km pe ora, air altii treceau pe langa noi de parca am fi stat pe loc. Ce bine ca Dana a dormit mai tot drumul si n-a vazut nimic!

Pe parcurs, ne-am oprit sa luam masa la un restaurant. Nota de plata a fost de parca am fost cu toata clasa noastra de scoala duminicala, nu doar noi trei.

Este trecute de ora trei dupaamiaza, dupa ora din California, dar trebuie sa ne culcam. Aici este trecut de 12 noaptea.
…………

Am dormit pana la ora 11 ziua. Pastilele din ajun si-au facut cu prisosinta efectul.
Am vizitat de doua orasul Schwabach. Nu stiu ce inseamna, dar cu ocazia aceasta am invatat ca se traduce prin paraias, un rau mai mic. Si am mai invatat ca in germana, laden inseamna magazin. Ben Laden …

Prima data, imediat dupa pranz, am vizitat orasul vechi cu fratele Ilie Craiovan. Dansul il cunoaste foarte bine si ne-a fost un ghid desavarsit. In piata centrala se instalau caluseii, ca pe vremea mosilor depe la noi. Sambata este o sarbatoare a copiilor. Ploaia ne-a fortat sa intram in cateva magazine, spre bucuria sotiei mele, care a gasit la reduceri un cadou pentru fata noastra mai mica, Sarah. Urbea este renumita in istorie pentru iscusinta celor din breasla mestesugarior care scoteau foite de aur, folosite apoi in acoperirea diferitelor obiecte. In cinstea lor exista un mic muzeu, o piatra de aur (care cred ca este vopsita inbronz, dar de care nu este voie sa te apropii) si un ou urias de aur, langa care ne-am grabit sa ne pozam. Maine vom cauta si gaina cu oua de aur care l-a facut … Pana atunci vreau sa va mai spun ca am vazut parcata intre masini “de firma” si o Dacie romaneasca. Fratele Ilie mi-a spus ca se vinde foarte bine pe aici. Singura mea reactie a fost ridicarea sprancenelor.

A doua oara am vizitat orasul cu Monica, sotia lui Nicu Craiovan, gazda noastra. Ea ne-a dus parca prin alt oras, ocolind strazile centrale si plimbandu-ne pe aleile laturalnice si stradelele pe unde merg indragostitii. Am descoperit un targ romantic, foarte bine conservat, cu case de 200 pana la 600 de ani. Reparatiile acestor case trebuiesc facute asemenea lucrarilor de arta, respectand in toate aspectul si culoarea initiala. De aceea si costa asa de mult!
Am mers prin parcul orasului si ne-am fotografiat langa crocodilii ciopliti din trunchiuri cazute de copaci si asezati pe malul unui mic lac pe care se plimbau rate salbatice si niste gaste cu boboci scosi de curand din oua. Prin mijlocul orasului (cam 40.ooo de locuitori cu cartierele noi) curge raul Schwabach. Ne-am plimbat pe malul lui si am trecut pe podurile stravechi care-l trec din loc in loc dintr-o parte in cealalta. Peste tot, curat ca in farmacie … Parca mergeam prin paginile unei carti de povesti.

Tarziu, seara, spre miezul noptii s-a intors de la servici si Nicu. Am vrut sa-l las sa mearga la culcare pentru ca dimineata se scoala devreme ca sa plece iar. M-a rugat zambind sa mai stam de vorba si m-a intrebat cu curiozitatea dragostei despre toti prietenii nostri comuni din America. Asta este cauza pentru care unii dintre voi ati sughitat.

Mare minune si Internetul acesta! Ne-am vazut pe Skype cu toti ai nostri, pana si cu cainele lui Marius si Sarah …
Dupa doua zile de aclimatizare, maine avem prima intalnire cu biserica romana de aici. Rugazi-va impreuna cu mine … pentru mine.

Categories: Uncategorized