Fara a fi un mare predicator, fara a fi un mare teolog, fara a fi un mare strateg, Iosif Stefanuti a reusit sa fie mare in toate aceste domenii doar pentru ca a fost ceea ce a fost: un om mare.
Timid, stangaci, aparent fragil si intotdeauna politicos si amabil, Stafanuti a impresionat doar pe cei ce stiu sa cantareasca oamenii pe dinauntru, nu pe dinafara.
Neindemanatic, a lasat in urma lui o cladire extraordinara pentru numarul baptistilor din Braila. Fara a fi un lider de opinie, a format mai multi lucratori si a influentat in bine mai multi pastori si predicatori tineri decat oricare altul din partile Moldovei.
Ar fi putut sa lucreze in Ardeal sau in Banat, unde painea-i mare mare si casul mai dulce, dar a ales sa se cheltuiasca in pamanul aproape steril al Moldovei de sud, intre cotul Dunarii si cotul muntilor Carpati.
A scris putine, dar despre el s-ar putea scrie volume. Eu ma opresc aici pentru ca este prea devreme sa ma pot obiectiviza dupa despartirea aceasta prea brusca. Dumnezeu l-a “zmuls” dintre noi, parca cu graba Celui ce il dorea sa-i fie mai aproape. A lasat in urma lui un gol si o rana inca deschisa … sa fie umpluta acum cu lacrimi, mai tarziu cu cuvinte de uimita apreciere.
A lasat in Braila un monument al credintei vii.
In 8 Noiembrie 2009, Cornel Boingeanu i-a inmanat in copie o diploma a aprecierilor. Acum s-a dus sa o ia in original de la Stapanul care l-a angajat in lucrare.
Imi este imposibil sa-l vad pe Stefanuti fara a fi impreuna cu Petrica Dugulescu. Memoria mea pretinde aceasta asociere. Acum sunt iar impreuna.
Iata cateva cuvinte scrise de Petrica Dugulescu:
“Dupa cei 15 ani de slujire ca pastor baptist sub regimul ateu si cel totalitar comunist, dosarul meu continea doar 86 de file, iar din toamna anului 1982, in dosarul meu nu mai apare nici o fila, nici o notita macar. Aceasta data coincide cu „Memoriul celor 66 de pastori baptisti“ adresat in august 1982 lui Nicolae Ceausescu via Congresul SUA, Vocea Americii, Europa Libera si Ambasada SUA de la Bucuresti.
Am redactat acest memoriu in Muntii Retezat, impreuna cu colegul si prietenul meu, pastorul Iosif Stefanuti de la Braila si bravii luptatori pentru Hristos din vremea aceea, pastorii Branzei Vasile si Geabou Pascu. Fratele Popa Ilie, diaconul bisericii din Hunedoara ne „slujea la mese“. Pe acel memoriu, care in 7 puncte cerea respectarea drepturilor constitutionale ale bisericilor baptiste din Romania, si-au pus semnatura 66 de pastori din tara.”
Categories: Amintiri
Cine este de fapt Daniel Brânzei? (note autobiografice) 
Barzilaiendan 
UN OM EXTRAODINAR,UN PASTOR BUN SI SUFLETIST DAR DUMNEZEU LA LUAT IN INPARATIA LUI.DUMNEZEU SAL ODIHNEASCA IN PACE SI CURAND VOM FI CU TOTI ACOLO SUS
Asa e, Claudia! Copiii au intotdeauna dreptate.
Un mare predicator, un bun teolog, un bun strateg, un om cu o viziune cum rar se găsesc, Iosif Ștefănuți, a reușit să fie mare în toate aceste domenii și nu numai un om mare.
Curajos, diplomat și deloc fragil, întotdeauna politicos și amabil, Ștefănuți a lăsat o impresie puternică asupra tuturor celor pe care i-a cunoscut.
Îndemânatic, a lăsat în urma lui nu numai o clădire pentru baptiștii din Brăila, fiind un adevărat erou al credinței. Un puternic lider de opinie în perioada comunistă cât și cea postcomunistă, a format mulți lucrători și a influențat în bine mulți pastori și predicatori din toate generațiile mai mult decât oricare altul din părțile Munteniei…
Așa l-am cunoscut eu pe cel ce mi-a fost și pastor și tată..
UN OM DEOSEBIT CU MULTA FRICA DE DUMNEZEU CARE A STIUT SA FIE SI PASTOR SI FRATE SI UN ADEVARAT MODEL PENTRU TOTI CRESTINII BAPTISTI DIN BRAILA SI DIN TOATA LUMEA CARE LA CUNOSCUT.PENTRU MINE AI FOST SI VEI RAMANE ACEL OM BLAJIN SUFLETIST .IUBITOR SI CU FFF MULT BUN SIMT., NU TE VOI UITA NICIODATA SI VEI RAMENE PASTORUL SI MENTORUL MEU /NE VOM REVEDEA IN CERURI. IONUT D.
Ce amintire minunata este aceea a unui on extraordinar! Simplu, modest si popular fratele Stefanut a calcat pe urmele Domnului si lucrul acesta s-a vazut in viata de fiecare zi. A vestit pe Domnul Isus, a mers pe cale Lui si a aratat-o si altora … “si intr-o zi umbland asa mereu… el a ajuns in cer cu Dumnezeu.” L- am intalnit de cateva ori in Chattanooga TN, si l-am vizitat si in Braila cand m-a trimis sa traduc in grup de evanghelisti in missiune la Faurei. A fost aproape si prietenos cu noi tinerii de atunci si a fost un exemplu de urmat. Sunt mahnita ca a plecat dintre noi, dar stiu unde s-a dus si stiu ca este fericit acolo. Simona Milea (Aostacioae)- Australia
O durere in suflet ,o mahnire,daca ti-a fost dat sa o traiesti cand ai aflat ca nu mai este,iti spune ceva:l-ai iubit ,l-ai vazut pe Isus in el s-au…ti-e totuna.
A dovedit ca umbla cu Isus.
Stefan