Unde falimenteaza ateismul: cele patru “Big Bang”-uri

de Frank PastoreTitlurile suna foarte convingator: “Manifestul Ateistului”, “Act de acuzare contra Crestinismului”, “Iudaism si Islam” de Michel Onfray, “Dumnezeu nu este Mare: Cum a otravit religia lumea” de Christopher Hitchens, “Scrisoare catre o natiune crestina: o provocare a credintei” de Sam Harris, “Aiureala despre Dumnezeu” de Richard Dawkins

Totusi, ca toti ateii dinaintea lor, nici acesti autori contemporani n-au nici un raspuns pentru problema originilor:

1) Care este originea universului? Cum de exista ceva din nimic? Cum s-a ajuns la materie si energie din nimic? Cum poti face o piatra din nimic?

2) Care este originea vietii? Cum poti obtine viata din ne-viata? Prin ce proces ajungi de la o piatra la un pom?

3) Care este originea inteligentei? Cum a ajuns o fiinta vie sa fie constienta de sine? Prin ce proces ajungi de la un pom la o persoana?

4) Care este originea binelui si raului? Prin ce proces ajunge o fiinta amorala constienta de moralitate?

Ateii raspund la toate aceste intrebari cu acelasi raspuns sablon: “Stim ca Dumnezeu nu exista, asa ca am ajuns unde am ajuns pentru ca asa s-a intamplat. Universul insusi, viata, inteligenta si moralitatea au “aparut” pur si simplu de la sine si din nimic”.

Eu le numesc “cele patru Big Bang-uri”:

1) Cel cosmologic (universul “a aparut” din nimic).
2) Cel biologic (viata a “aparut” din materia moarta).
3) Cel psihologic (inteligenta a “aparut” dintr-o data intr-un creier).
4) Cel moral (moralitatea a “aparut” din amoralitate).

In ciuda vorbariei lor ofuscate, autorii cartilor citate la inceput n-au reusit sa adauge mai nimic la ipoteza acestui “a aparut” la intamplare.
La 27 de ani eram inca un ateu si faceam parte din tabara acestor oameni. Alaturi de ei, si eu imi bateam joc de oamenii religiosi. Stiam ce argumente sa aduc si de care subiecte este mai bine sa ma feresc.
Stiam sa atac cu argumente ca acestea: Cat de nestiintific este teismul si cat de redusi sunt oamenii religiosi se vede si din faptul ca niciunul nu a ajuns profesor de stiinta la vreuna din marile universitati ale lumii (astazi stiu ca motivul adevarat este cenzura academica). Stiam sa aduc vorba despre existenta raului in univers: cum poate fi Dumnezeu in acelasi timp si atotputernic si iubitor daca ingaduie raului sa existe? Sau Dumnezeu este bun, dar n-are destula putere ca sa-l elimine sau Dumnzeu este atotputernic dar nu vrea sa elimine raul. Oricum ar fi raspuns interlocutorii mei, concluzia era ca existenta raului exclude existenta lui Dumnezeu (Stiam insa sa nu aduc vorba despre existenta binelui pentru ca aceasta era prea problematica pentru mine). In final, lovitura de gratie era invariabil ipocrizia celor credinciosi (stiti, chestia aia cu “toate razboaiele au pornit din motive religioase” si cu “pastorii prinsi cu mata in sac” si cu “fondatorii crestini ai Americii care au avut toti sclavi”, discutii care aveau intotdeauna un mare efect).

Stiam sa evit discutiile dificile despre “vointa libera”. Daca ateismul este adevarat, daca tot ce exista este facut numai din materie si energie, atunci eu nu “am un creier”, eu “sunt” un creier. Si daca acest creier al meu este ceea ce este datorita unei anumite compozitii chimice a lui, atunci el este la fel de incapabil sa actioneze si sa aleaga liber ca orice alt computer sau masinarie. De teama “vointei libere”, ateii au lansat ideea de “inteligenta artificiala” din literatura stiintifico-fantastica. Cu cat reusesc mai mult sa-i faca pe oameni sa creada ca un computer poate gandi autonom, ca “o persoana”, cu atat ii vor impiedica sa mai creada ca au fost creati dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu. Prin urmare, mai multa “inteligenta artificiala” cu atat mai putin teism, acesta era planul. Fa-i pe oameni sa plece in cautarea inteligentei pe alte planete; fa-i sa creada ca ea exista undeva in lumea materiala, ca sa poti nega cartea Geneza.

Mai presus de toate insa, evita sa fi incoltit si sa fi obligat sa raspunzi la intrebari despre origini. Fa galagie, spune vorbe cu gramada, foloseste termeni complicati pe care oamenii de rand nu-i pot intelege. Vorbeste-le dispretuitor, de sus. Orbeste-i cu luminoasele descoperiri recente ale stiintei. Atrage-le privirea spre detaliile frunzei, dar nu le ingadui sa te intrebe: “De unde s-a nascut padurea?” Restrange orice dezbatere la “valoarea datelor care pot fi studiate si interpretate stiintific”. Postuleaza ca numai stiinta se ocupa cu cunoasterea adevarata, obiectiva. Spune ca orice altceva este de domeniul simplelor speculatii. Arunca-le in fata cateva notiuni de “abracadabra” post-modernista. Ameteste-i cu afirmatii de genul: Stiinta se ocupa numai cu “ce, unde, cum si cand”, nu cu “de ce si cum”. Evita cu orice pret sa stai de vorba cu oameni care au educatie in filosofia stiintei. Sunt indivizi periculosi care patrund dincolo de aparente si stiu cine suntem. Pe ei nu-i putem pacali cu imaginea halatelor noastre imaculate de laborator. Ei vad “prin ele”, de parca nici n-ar exista.

Inca din timpuri pre-socratice, ateii sunt un fel de paraziti intelectuali care traiesc pe spinarea civilizatiei occidentale. Fara sa aiba realizari cat de cat importante, fara sa produca aproape nimic care sa fie bun, adevarat, frumos, ei traiesc pe capital imprumutat de la parintii lor intelectuali care au fost oameni ai credintei. Ateii au sustinut mereu acelasi punct de vedere mecanicist asupra lumii, avand cam aceeasi masura de succes de-a lungul secolelor. Ei vand carti si cateodata fac prozeliti, mai ales din randul celor suficient de naivi sa inghita explicatiile lor cu “pur si simplu au aparut”. Nu fi si tu unul dintre ei.

Dupa atatia ani, pentru mine, singura valoare a ateismului este ca imi pune la indemana material care sa-mi intareasca convingerile mele despre Dumnezeu. De cate ori am indoieli, ateismul ma ajuta sa ma indoiesc de validitatea indoielilor mele punandu-mi inainte teoria celor patru “Big Bang”-uri. Atunci cad in genunchi si ma inchin ca “la inceput, Dumnezeu …”

Comentariu – Toate acestea s-ar simplifica de minune daca in locul celor patru “Big Bang”-uri am recunoaste existenta unui “Big God” (Dumnezeu mare) care le-a facut pe toate.

I-am urmarit si eu pe cei patru mari preoti ai ateismului, amintiti in debutul articolului, pe Internet intr-o discutie “la o cafea academica” (http://Youtube.com/watch?v=MuwUz2XLp1E). Am avut rabdarea de a-i asculta timp de doua ore. Uimitor, unul dintre ei a marturisit ca ar fi dezamagit de disparitia religiei ca sentiment profund si adanc inradacinat in trairile umane.

“Lumea ar fi mult mai superficiala”, spunea el, si ganditorul islamic mutat temporar pentru doi ani in Colorado ar avea dreptate cand ar spune despre America ca a decazut la nivelul unor exemplare umane care trebuie sterse de pe fata pamantului. Singurele pasiuni pe care le-a vazut el atunci la americani au fost: mancarea, ingrijirea peluzei din fata casei, sexul si barfa despre vedetele mizerabile ale iluziilor de la Holl]ood”. Un altul a adaugat ca “societatea viitorului ar trebui sa aiba chiar si niste servicii asemanatoare cu cele de la biserici, cu imnuri, meditatii si partasie la un nivel emotional de suport colectiv”. Cu alte cuvinte, religia provocata de credinta intr-un Dumnezeu este buna, dar Dumnezeul care a provocat-o este rau, pentru ca nu … exista.

Zilele trecute am citit un articol “stiintific” care postula credinta ca procesul evolutiv al omului nu s-a incheiat, ci s-a accelerat chiar in ultimii douasprezece mii de ani. Este deci loc pentru “mai bine”. Tema permanentizeaza sub alta forma ideea “supraomului” lui Nische si Hitler sau “ideologia omului de tip nou” a lui Lenin si Nicolae Ceausescu. Ce au facut acesti ideologi atei in tarile lor, Stalin ‘n URSS, Mao in Chinma, Pol Pot si kmerii rosii in Cambogia sunt dovezi de netagaduit impotriva aplicarii teoriei lor in practica sociala. Nu-i de mirare ca Biblia ne spune ca atunci cand va apare, Antichristul va fi la inceput ca unul dintre noi, iar dupa aceea “va intra in Templu si se va declara … Dumnezeu”, cel dintai nascut dintre mai multi frati, germenii unei umanitati divine.

Cine este Frank Pastore?

frank pastore

On January 6th 2004, Frank Pastore became the new afternoon drive-time host on KKLA 99.5 FM in Los Angeles. As a former professional baseball player with graduate degrees in both theology and political science, Frank integrates religion and politics with the news of the day in an entertaining and stimulating style at the intersection of faith and reason.

Frank pitched for the Cincinnati Reds from 1979 through 1985 before ending his eight-year major-league career with the Minnesota Twins in 1986. He graduated magna cum laude from National University in 1989 with a degree in business administration, then spent the next two years with the national leadership of Athletes in Action, the sports ministry of Campus Crusade for Christ.

In 1994, Frank graduated summa cum laude from Talbot School of Theology at Biola University with a master’s degree in philosophy of religion and ethics. In 2003, he completed his second masters degree, completing his graduate work in political philosophy and American government at Claremont Graduate School. Frank and Gina have been married for 28 years and have two adult children.
The Frank Pastore Show is the winner of the 2006 National Religious Broadcasters Talk Show of the Year.



Categories: Articole de interes general

6 replies

  1. Desi exista raspunsuri la intrebarile referitoare la cele 4 Big Bang-uri chiar daca n-ar exista asta nu ar implica automat existenta divinitatii. Si chiar daca credinta intr-o divinitate ar fi indreptatita, asta nu inseamna ca credinta intr-o divinitate cu atributele X, Y, Z (oricare ar fi astea) este indreptatita. Saltul de la “stiinta nu are raspunsul la intrebare A” la “raspunsul la intrebarea A este Dumnezeu in forma X” nu reprezinta decat lipsa onestitatii intelectuale, a unei cautari sincere a adevarului. Doar pe aceast considerent si sunt indreptatit sa arunc la gunoi toate cartile sfinte si apologetica aferenta. Imi pare rau, dar daca zeul tau are nevoie de oameni complet dezinteresati de cunoasterea adevarului pentru a-si transmite mesajul, eu n-am nevoie de el. Este ca si cum conducatorul unei tari ar avea nevoie de violatori, betivi si ucigasi pentru instaurarea unei democratii.

    Ca fapt divers, acceptarea necunoasterii reprezinta o dovada de sinceritate. Nu acelasi lucru se poate spune despre imbratisarea unui raspuns doar de dragul de a avea un raspuns.

    Legat de perioada ta de ateism am o intrebare: ai imbratisat si filozofia naturalista in perioada aia? Si… cum ai trecut la o epitemologie supranaturalista si autoritariva?

  2. Draga Tibi

    Mai intai iti multumesc ca ai avut bunavointa si curiozitatea sa citesti blogul meu.
    In al doilea rand, admir gandirea ta analitica si sunt convins ca “cine cauta, gaseste”, mai devreme sau mai tarziu.
    In al treilea rand, te admir pentru credinta extraordinara pe care o ai. Vezi tu, exista oameni de stiinta crestini si oameni de astinta atei. Unii dintre ei, din ambele categorii, au luat chiar premii Nobel. Stiinta nu este “suficienta” nici pentru crestinism, nici pentru ateism. Dinco9lo de ele, trebuie sa intervina “credinta”. Tu crezi in ecuatii si formule chimice foarte sofisticate prin care se va explica pana la urma totul. Eu n-am o asemenea credinta. Ma limitez la realitatea istorica.
    Exista in Biblie un pasaj care reda apelul unui predicator crestin catre filosofii Atenei de atunci. Ti-l reproduc aici si te rog sa te gandesti ce faci cu aceasta realitate istorica. Dumnezeu a “venit” aici si a plecat inapoi pentru o vreme. Noi credem ca va reveni curand si va trebui sa stam fiecare inaintea Lui:

    “Bãrbati Atenieni! În toate privintele vã gãsesc foarte religiosi.
    23  Cãci, pe când strãbãteam cetatea voastrã si mã uitam de aproape la lucrurile la care vã închinati voi, am descoperit chiar si un altar, pe care este scris: “Unui Dumnezeu necunoscut!” Ei bine, ceea ce voi cinstiti, fãrã sã cunoaºteþi, aceea vã vestesc eu.
    24  Dumnezeu, care a fãcut lumea si tot ce este în ea, este Domnul cerului si al pãmântului, si nu locuieºse în temple fãcute de mâini.
    25  El nu este slujit de mâini omenesti, ca si când ar avea trebuintã de ceva, El, care dã tuturor viata, suflarea si toate lucrurile.
    26  El a fãcut ca toti oamenii, iesiti dintr-unul singur, sã locuiascã pe toatã fata pãmântului, le-a asezat anumite vremuri si a pus anumite hotare locuintei lor,
    27  ca ei sã caute pe Dumnezeu, si sã se sileascã sã-L gãseascã bâjbâind, mãcar cã nu este departe de fiecare din noi.
    28  Cãci în El avem viata, miscarea si fiinþa, dupã cum au zis si unii din poetii vostri: “Suntem din neamul lui…”
    29  Astfel dar, fiindcã suntem de neam din Dumnezeu, nu trebuie sã credem cã Dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite cu mestesugirea si iscusinta omului.
    30  Dumnezeu nu tine seama de vremurile de neºtiintã, si porunceste acum tuturor oamenilor de pretutindeni sã se pocãiascã,
    31  pentru cã a rânduit o zi, în care va judeca lumea dupã dreptate, prin Omul, pe care L-a rânduit pentru aceasta si despre care a dat tuturor oamenilor o dovadã netãgãduitã prin faptul cã L-a înviat din morti.

    Inca odata, multumesc pentru bunavointa ta.

  3. Nu sunt deloc de acord cu tot ce ai afirmat despre ateisti numarandu-ma si eu printre ei constat ca tot ce ai evidentiat la ei e o generalizare extrem de grosolana, in linii foarte mari. Mie cel putin nu mi se potrivesc argumentele aduse contra ateismului. Consider ca este exact invers de cum ai spus pt ca cei carora sustin creationismul li se potrivesc asa numitele(de care sincer nu am auzit pana acum in nici un documentar..sau nu in modul expus aici) Big Banguri. Odata pentru ca teistii argumenteaza existenta lui d-zeu prin exact acest mod…explozia vietii si a inteligentei mai incolo vazand in asta o interventie divina. Sustii ca ateistii nu ai nici un argument plauzibil privind aparitia universului si a vietii dar te inseli. Enumerati cu materie si energie din nimic, viata din materie moarta sunt banale argumente aduse de teistii din toate timpurile odata pt ca materia nu a aparut din nimic si teoria big bangului afirma ca a existat o concentrare foarte mare de materie..si nu materie cum vedem pe pamant, ilabile ci particule. Aici e singurul dezavantaj al ateistilor…e ceva ce ne depaseste pe toti..eu insumi incerc sa imi imaginez starea primordiala a universului…dar consider ca universul nostru nu e singurul ca sa spun asa…la fel cum planetele si stelele sunt grupate in galaxii si asa mai departe, urcand in ierarhie constati ca trebuie sa existe si un sistem de universuri poate care tocmai acum i-au nastere. Nu vreau sa ma implic in problema aceasta adanc dar ce urmeaza dupa aceasta teorie a big bangului e relativ cunoscut…din enorma explozie imense cantitati de hai sa spunem materie au fost aruncate…totul a fost extrem de labil din cauza temperaturii enorme…nimic nu se putea grupa…treptat odata cu racirea universului nou format aceste mici particule au inceput sa se grupeze formand atomi..insa nu toti atomii sau format la inceput pt ca temperaturile nu permiteau aceasta…au aparut elemente ca H,He etc. care au putut da nastere stelelor…au aparut si elementele mai grele si lantul continua…e ca un imens creuzet, o reactie in lant ce depaseste imaginatia noastra si pe care o consider chiar sursa tuturor teoriilor despre divinitate din orice religie ar fi ea. Divinitatile se hranesc din superstitiile si imaginatia oamenilor..ele au rezultat din conflictul mintii umane cu o natura agresiva si indicibila uneori. Psihicul uman e si el foarte complex ducand la rezultate inopinante.
    Spui ca ateistii au ca singur argument aparitia spontana a vietii din materie moarta…si nu vad ce nu e adevarat in asta…doar la urma urmei e incontestabil ca descompusi in partiel componente suntem o masa de substante chimice care unite functioneaza ca un ceas. Pt mine e evident ca orice reactie exterioara sau interiora a omului, sau de ce nu a tuturor vietuitoarelor pt ca facem parte din ele se bazeaza pe reactii chimice extrem de complexe. Faptul ca nu le cunoastem nu trebuie sa sugereze automat existenta divinitatii.
    De la pom la persoana..asta-i buna…arata-mi cine sustine asta…viata a apucat-o pe cai diferite si nu scrie nici unde ca plantele sau transformat in animale…totul a inceput prin diferentierea celulelor si gruparea lor pt a indeplini functii specifice..totul a fost cumulativ si sa dezvoltat avand ca fundament starea anterioara…si totul in natura ba chiar in univers tinde sa se echilibreze si sa isi atinga starea “perfecta”. De la haos la ordine toate au avut un aport la aparitia vietii…si doar cu aparitia omului care e destul de recenta fata de univers au aparut problemele acestea intrebandu-se “De ce tocmai noi?”….”Cum se poate o asa exactitate?”..si aici oamenii se separa in creationisti si evolutionisti.
    Si nu uitati…Inexplicabilul nu e o dovada a miraculosului…doar ca noi suntem limitati. Ar fi o groaza de spus despre subiectul asta si multe pareri. Si adevaratii oameni de stiinta ateisti iti garantez ca nu incearca sa evite raspunsurile…ar trebui sa fim recunoscatori pt ce au facut…exista oameni de stiinta teisti mai ales cei din antichitate pana recent…ei vedea in descoperirile lor mana divinitatii…erau oameni ai vremurilor in care traiau dar prin insasi actiunea lor chiar daca nu e evident au incercat sa evadeze de sub incertitudinile generate de biserica.
    Pt teisti bineinteles totul e simplu..prin divinitate se explica totul dar asta sustrage individul de folosirea propriei ratiuni.
    Trebuie sa recunosc ca si eu sunt uneori dominat de multe semne de intrebare spunandu-mi ca nimic nu are logica…dar cand vreau sa privesc si din latura teista ma izbesc de si mai multe incertitudini. Daca tot puneti la perete teoria ateistilor privind universul de ce sa nu il punem si pe d-zeu si sa incercam sa ii explicam natura. Ceea ce e sigur eu nu cred in imaginea aceasta a divinitatii vazuta ca fiinta imateriala omniscienta si omniprezenta care te arunca in iad sau te primeste in paradis..aiureli…uneori imi vine in minte imaginea unui dumnezeu vazut ca o forta care coordoneaza totul…dar nu o forta constienta de sine..pur si simplu ceva peste puterile noastre de imaginatie…imi place sa il numesc dumnezeul particulelor :).
    Intelegerea cat mai profunda a religiilor, a universului, a vietii etc. presupune o cunoastere a,dupa cum ii spun eu, fizicii universale…o impletire a materiilor esentiale fizica,biologie, chimie, a psihologiei in cazul omului si documentandu-va din asta veti vedea ca universul nu vi se va mai parea atat de strain…si se mai limpezesc lucrurile asupa proceselor din natura si a omului(aici genetica e formidabila).
    Simt ca nu am spus totul dar inchei aici si nu mai lungesc ca devine plictisitor de citit.
    Toate cele bune!!!…si nu uitati ca ateistii nu sunt toti la fel 😛

    P.S Orice greseala gramaticala sa imi fie iertata dar nu mai am timp sa recitesc

  4. Heh. interesant. Ai zis ca ca evolutzia oamenilor s-a accelerat in ultimii 12000 de ani. aici s-ar putea sa greseasca cercetatorii tai. Cercetatorii mei sustzin ca evolutzia noastra biologica va fi neschimbata, in cel mai bun caz, sau va fi un usor declin.
    Motivele: Nu mai exista selectzie naturala, sau inamici naturali. Ne asiguram ca fiecare individ ramane in viatza, astfel si cei slabi ajung sa aiba urmasi.
    Al doilea motiv: misunam pe tot globu. Nu exista izolare genetica, care ar permite unei mutatzii sa supravietzuiasca, pierzandu-se in urmasi.

  5. Recomand cartea: “THERE IS A GOD – How te most notorious atheist changed his mind” by Antony Flew. (Copyright 2007).
    Cartea mi-a luminat bazele intelectuale/ratioale ale redintei in Dumnezeu…

  6. Intrebarea “dar pe Dumnezeu cine L-a facut?” are corespondent si in stiinta si anume ,”materia care a stat la baza big bang-ului,cine a facut-o?”
    Geneza va avea mereu castig de cauza.
    Raspunsul este simplu si vine cu aprox. 5 900 ani inaintea stiintei .
    Apoi uzand de metode stiintifice intrebarea care se pune este cine a observat acest big bang,cine a repetat experienta? Avem nevoie de mai multa credinta pentru acceptarea acestui big bang decat pentru a-L crede pe Dumnezeu care spune prin Numele Sau (EU SUNT CEL CE SUNT PRIN MINE INSUMI)
    Cel mai tare argument este totusi intalnirea personala cu Dumnezeu ,astfel orice indoiala se spulbera.Acest lucru se intampla totusi doar cautatorilor sinceri de ADEVAR.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: